Violenţa în familie

    Fenomenul violenţei domestice este unul complex, implicând afectarea pe diverse planuri a tuturor membrilor familiei, fie actori activi, victime sau abuzatori, fie martori, de regulă copiii. Definirea acestui termen variază în funcţie de contextul utilizat: clinic sau legislativ.

   Violenţa împotriva femeilor are un caracter transcultural şi este adânc înrădăcinată în culturile din întreaga lume, astfel încât multe femei consideră acest fenomen un mod de viaţă.

Violenţa domestică îmbracă mai multe forme, şi anume:

  • abuzul fizic, ca de exemplu lovirea cu palma, cu pumnii, trasul de păr, ruperea oaselor, arsuri, răsucirea braţelor, izbirea victimei de pereţi sau mobilă, aruncarea de obiecte şi folosirea armelor( cuţite, topoare), deprivare de somn şi/sau alimentaţie;
  • abuzul sexual, manifestat prin contactul sexual fără consimţământ, glume deocheate, tratarea ca pe un obiect sexual, criticarea sexualităţii, categorizarea ca „frigidă”, „târfă”, precum şi gelozia extremă, sadism, mutilare;
  • abuzul verbal ce include comentarii umilitoare, insulte, jicniri(referitoare la aspectul fizic, inferioritate, incompetenţă), înjurii, inducând astfel în victimă sentimentul de teroare şi scăderea în timp a stimei de sine;
  • abuzul psihologic cuprinde, ca şi comportament manifestat de de către abuzator, degradarea continuă şi umilirea partenerei(este numită „proastă”, „urâtă”, „infidelă”, „părinte denaturat”), manipularea prin astfel de jicniri, care are consecinţe devastatoare pe termen lung pentru victimă;
  • abuzul economic survine când bărbatul are controlul total asupra resurselor financiare. Acesta include interzicerea angajării sau găsirii unei slujbe înafara casei şi câştigarea unui venit care să-i confere femeii independenţă, neacceptarea participării ei la deciziile referitoare la cheltuirea banilor, refuzarea acordării de bani pentru necesităţile de bază;
  • abuzul social include abuz verbal în faţa altor persoane, umilire, criticism referitor la greutatea, sexualitatea, inteligenţa sa, sau comportamente de control cum ar fi urmăarirea ei la serviciu, telefoane la serviciu şi prieteni pentru a o verifica, acuzaţii de infidelitate, izolarea prin denigrare în faţa prietenilor şi familiei, ceea ce o duce la evitarea contactelor sociale pentru a nu-şi înfuria soţul.

          La nivel mondial, cel puţin una din trei femei a fost violată, forţată să întreţină relaţii sexuale, sau supusă unor alte abuzuri, cel mai adesea din partea unui cunoscut.

         Nici România nu face excepţie de la acest fenomen. Amploarea pe care a luat-o violenţa domestică în ţara noastră este dovedită de numărul mare de cazuri în care femeile sunt abuzate.

      Conform datelor Inspectoratului General al Poliţiei Bucureşti, o femeie în România este omorâtă în bătaie o dată la 2 zile…. După o privire aruncată pe aceste statistici, nu ar trebui să rămânem indiferenţi. Această problemă există şi fiecare dintre noi poate face ceva pentru a o diminua.

           Asociaţia Viaţa fără Violenţă işi propune să conştientizeze şi să informeze populaţia asupra drepturilor lor şi asupra posibilităţilor prin care pot obţine ajutor din partea instituţiilor abilitate şi a comunităţii, în cazul în care au suferit un abuz sau au fost martorii unui abuz şi vor să ia măsuri.

Iată câteva modalităţi prin care barbaţii ar putea ajuta în diminuarea violenţei domestice:

  • Ascultă femeia, învaţă de la ea

cine cunoaşte mai bine violenţa împotriva femeii decât cele care o trăiesc? Aflaţi despre violenţă de la o femeie care are încredere în voi, despre modul în care acest fenomen i-a afectat viaţa.

  • Află care este problema

– principalele drepturi de care se bucură cei mai mulţi bărbaţi- siguranţa în casele lor, posibilitatea de a ieşi în oraş noaptea, un loc de muncă nesupus hărţuirii- reprezintă o sursă de teamă pentru femeile din întreaga lume. Frica este mai intensă în casa femeilor.

  • Împotriveşte-te limbajului sexist şi glumelor care degradează femeile

unul dintre cele mai dificile lucruri pentru bărbaţi este să înveţe să se împotrivească altor bărbaţi, să pună în discuţie limbajul sexist şi să arate că sunt împotriva acestuia şi mai ales să se împotrivească bărbaţilor care comit acte de violenţă.

  • Examinează-te să vezi dacă nu cumva şi comportamentul tău contribuie la această problemă

– dacă ai fost vreodată violent împotriva unei femei, dacă ai împins, lovit, pedepsit, ameninţat soţia sau prietena, sora sau mama atunci şi tu eşti parte a problemei. Nu toţi bărbaţii încearcă să domine fizic sau sexual o femeie. Haideţi să examinăm şi alte moduri în care încercăm să le dominăm: Dominăm conversaţiile? Încercăm să le limităm activităţile?

  • Caută soluţii pe termen lung

– trebuie să lucrăm împreună, să ne schimbăm atitudinea şi comportamentul. Trebuie să ne împortivim instituţiilor care perpetuează inegalităţile dintre sexe. Bărbaţii trebuie să devină bărbaţi mai buni, trebuie să renunţe la această armură, adică atitudinea care echivalează bărbăţia cu puterea şi controlul.

Ce pot face femeile?

  • Cunoaşte-ţi drepturile

„Legea egalităţii de şanse”(Nr. 202/2002) dă o definiţie a hărţuirii sexuale şi include unele prevederi referitoare la acest aspect;

-„Legea pentru Prevenirea şi Combaterea Violenţei în familie”(Nr. 25/2012)

  • apelează serviciile telefonice ale instituţiilor capabile să te ajute

serviciul de urgenţă 112

Contactaţi-ne şi vă vom oferi sprijinul si consilierea.