Caută
Close this search box.

Fii și tu parte în prevenirea infracţionalităţii!

Evenimente 2017,Toate evenimentele

Pe 28 iunie 2016, Asociaţia Viaţa Fără Violenţă a încheiat un Protocol de colaborare cu Administraţia Naţională a Penitenciarelor.

Protocolul încheiat intre cele doua părţi are ca scop asigurarea cadrului de colaborare, în vederea organizării şi desfăşurării unor activităţi comune, care vizează facilitarea reinsertiei sociale atât a persoanelor care executa sancţiuni privative de libertate, cât şi a persoanelor care executa măsura educativă a internării într-un centru educativ sau de detenţie.

Mulţumesc pentru colaborare d-lui Chestor de penitenciare Cătălin Claudiu Bejan, Director General ANP si d-nei Comisar şef de penitenciare Ioana Mihaela Morar, Director Direcţia Reintegrare Socială!

  

 

Fii și tu parte în prevenirea infracţionalităţii!

Marți, 18 iulie 2017, la sediul Administrației Naționale a Penitenciarelor, a fost marcată împlinirea unui an de la debutul colaborării între ANP și Asociaţia Viaţa Fără Violenţă și s-au stabilit coordonatele pentru continuarea și desfășurarea altor activități comune în prezența doamnei avocat Mihaela Olaru, președintele Asociației Viață fără Violență și a domnului Comisar şef de penitenciare Marian Dobrică, directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor

Fie că vorbim de delicvenţă juvenilă sau de infracționalitate în rândul adulților, ambele afectează conviețuirea socială, familia, liniștea, siguranța noastră, a tuturor, dar și societatea în general, economia și buna dezvoltare a statului. Pe de o parte, scopul executării pedepsei este acela de a preveni săvârșirea de noi infracțiuni după ce deja a fost aplicată o pedeapsă, dar pe de altă parte, ideal ar fi să reușim să prevenim infracțiunile înainte de a se pronunța o condamnare.

Cu ajutorul agenților și ofițerilor din penitenciare, al colaboratorilor, inițiem, sprijinim și ne implicăm în acțiuni de prevenire a infracționalității, atât în rândul persoanelor custodiate, dar și în societate. Fiecare dintre noi putem preveni săvârșirea de infracțiuni sau de noi infracțiuni, ajutându-i pe cei din apropiere să înțeleagă consecințele comiterii unor ilegalități, faptul că pot pierde oamenii dragi, locul de muncă, traiul de care se bucură în prezent, dar cel mai important lucru, LIBERTATEA de a face ORICE este legal dincolo de gratii.

Un astfel de demers este cel desfășurat în baza protocolului încheiat de ANP cu Asociația Viață fără violență, în luna iunie 2016 și în baza căruia s-au realizat vizite în instituțiile de învățământ din București la care au participat reprezentanți ai celor două instituții și au discutat cu tinerii despre efectele nocive ale infracționalității, consecințele unei condamnări, dar și despre posibilitățile de reintegrare ale persoanelor custodiate.

De asemenea, în cadrul acestui proiect, Penitenciarele București-Rahova și București-Jilava au fost gazde pentru liceenii din capitală care au avut ocazia de a împărtăși impresii și experiențe cu deținuții din aceste locuri de deținere.

http://anp.gov.ro

 

 

Puteţi urmări mai jos interviul acordat postului de televiziune Realitatea Tv, de un tânăr care se află într-un penitenciar de maximă siguranţă, fiind condamnat la 12 ani închisoare. Interviul este realizat de către George Grigoriu şi prezentat în cadrul emisiunii Realitatea Spirituală.

 

 

În data de 24 mai 2017 şi 31 mai 2017, in cadrul campaniei „viaţa fără violenţă”, privind educaţia juridică în şcoli și a protocolului încheiat cu ANP, elevii Liceului Teoretic Ștefan Odobleja au vizitat Penitenciarul Jilava și Fortul 13.

Mulțumim Administrației Naționale a Penitenciarelor pentru implicare și susținere!

În data de 7 iunie 2017, in cadrul campaniei „viaţa fără violenţă”, privind educaţia juridică în şcoli și a protocolului încheiat cu ANP, elevii Colegiului Tehnic de Poștă și Telecomunicații „Gheorghe Airinei”, au vizitat Penitenciarul Rahova.

Penitenciarul de maximă siguranţă Rahova, găzduieşte persoane condamnate aflate în executarea unei pedepse în diferite regimuri de detenţie, prin raportare la gravitatea faptei şi la pedeapsă,

De asemenea, tot în penitenciar sunt şi persoane care sunt cercetate şi se află în arest preventiv, acestea fiind trimise în judecată, şi pentru care instanţa de judecată urmează să se pronunţe cu privire la vinovăţie, aceştia până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, fiind prezumaţi nevinovaţi.
În Penitenciarul Rahova sunt derulate diferite activităţi în cadrul unor programe de reeducare, unde întâlnim spre ex. bărbaţi înscrişi în programe de alfabetizare pentru a învăţa să scrie şi să citească, dar şi politicieni foarte cunoscuţi, cum este şi domnul Adrian Severin – cu toţi ajungând acolo din cauza propriilor acţiuni, după cum recunoaşte chiar domnul Severin.

În cadrul discuţiilor cu deţinuţii am abordat subiecte precum asumarea propriilor decizii, responsabilitatea şi deficienţele sistemului judiciar român, toate acestea fiind pline de semnificaţii şi foarte diferite de discuţiile mărunte în care ne angrenăm în viaţa cotidiană. Astfel, am făcut abstracţie de mediul înconjurător şi de urletele deţinuţilor din alte secţii cu potenţial de risc maxim care semnalau că eram într-un loc în care nimeni nu-şi doreşte să rămână.

„Anturajul ţi-l alegi tu”

Deşi traficanţii de droguri pe care i-am cunoscut, au fost la rândul lor victime (li s-au oferit droguri la vârste fragede când nu aveau discernământ – 16 ani / 18 ani), după anii de reflecţie petrecuţi în penitenciar au ajuns la concluzia că ei singuri sunt responsabili pentru deciziile luate. Nu au fost forţaţi să consume droguri şi nici ei la rândul lor nu au obligat pe alţii. Am aflat că vânzarea drogurilor este o treabă destul de uşoară deoarece clienţii vin singuri către traficant. Nu este nevoie de muncă de convingere sau insistenţe, după cum mi-am imaginat.
Consumul de droguri duce de cele mai multe ori la trafic, fiind o metodă sigură de a face rost de bani fără ştirea familiei.

Aspectul cel mai dureros: familia pe care o laşi în urmă

Părinţii lui Marius nu aveau nici o idee că fiul lor se droghează, până când au apărut la uşă poliţişti mascaţi, care veniseră să-l aresteze. După cum a spus chiar el, era extrem de abil în a-şi ascunde viciul. Mama lui a suferit un şoc în urma căruia nu şi-a revenit nici trei ani mai târziu.
Tatăl lui Andrei a murit de inimă rea la trei luni după ce şi-a văzut băiatul arestat.
Pentru Marius şi Andrei, durerea cauzată familiei este o pedeapsă mai mare decât anii petrecuţi în detenţie.

Motivaţia principală pentru comiterea infracţiunilor: banii

Mihai a plecat la 14 ani din Galaţi ca să studieze la un liceu în Bucureşti. Îşi dorea să trăiască într-un oraş mare, departe de părinţi. Acum regretă această decizie, gândindu-se că nu ar fi ajuns la închisoare dacă ar fi avut parte de sfaturile părinţilor.
Dorinţa de a avea bani l-a cuprins treptat. Prin furt făcea rost de bani pentru ieşirile de la sfârşitul săptămânii în terase şi cluburi. Prin infracţiuni mai elaborate şi-a cumpărat o maşină luxoasă pentru a-şi impresiona prietena.

„Nu credeam că voi fi prins”

Naivitatea specifică tinereţii precum şi lipsa unui suport moral au dus la o serie de alegeri greşite pe care Mihai nu le-ar repeta. Deşi privarea de libertate este cel mai rău lucru din lume, Mihai se gândeşte că poate ar fi fost mai grav să fi continuat în libertate pe drumul pe care pornise.

În România, pedepsele cu închisoarea sunt de aproximativ şapte ori mai mari decât în celelalte ţări din Europa de Est. În cazul deţinuţilor care nu sunt condamnaţi pentru comiterea unor infracţiuni deosebit de grave, mulţi dintre ei fiind foarte tineri, pedeapsa cu închisoarea are funcţia de re-educare, introspecţie şi schimbarea mentalităţii, numai că un număr mare de ani petrecuţi în închisoare, îi poate afecta şi marca profund, deoarece pentru un tânăr care a comis o greşeală în adolescenţă, nu credem că este necesară o pedeapsă foarte mare, de până la 20 de ani de închisoare. În momentul de faţă se poate ajunge la astfel de pedepse datorită legislaţiei penale, pentru că atunci când vorbim de comiterea mai multor infracţiuni, pedepsele aplicate se adună şi nu se mai contopesc, şi astfel se ajunge la un număr mare de ani de condamnare. Prin urmare, aceste lucruri trebuiesc corectate şi îndreptate prin modificarea legislaţiei.

Rolul acestor activităţi desfăşurate în proiect în parteneriat cu ANP-ul, este acela de a preveni, iar elevii participanţi în acest proiect de educaţie juridică „viaţa fără violenţă”, cu privire la drepturile şi obligaţiile pe care le au în societate, să ştie că începând cu vârsta de 14 ani răspund penal. Tot cu ocazia derulării acestor activităţi, aceştia au posibilitatea să vadă în mod concret ce înseamnă privarea de libertate şi ce înseamnă acest lucru în mod concret prin vizitarea unui penitenciar, iar din discuţiile purtate cu unii dintre deţinuţii, mulţi dintre aceştia fiind foarte tineri, pot afla cât de mult regretă faptele săvârşite şi cât de grave sunt urmările lor. Totodată elevii participanţi în proiect au primit sfaturi şi recomandări, în sensul de a fi foarte atenţi şi de a ajuta şi pe alţii, pentru a nu ajunge niciodată într-o asemenea situaţie.

 

Dă un share dacă ți-a plăcut acest articol:

Lasă un răspuns

Articole recente